Flautul fermecat

Flautul fermecat – Wolfgang Amadeus Mozart | Singspiel
Durata: 2 ore și 50 de minute, cu o pauză.
Limba: maghiară, germană
Supratitrare: maghiară, engleză, germană

Combinarea muzicii minunate a lui Mozart cu povestea inițiatică a lui Schikaneder are ceva de transmis în orice etapă a vieții. Fie că descoperiți sau redescoperiți această operă ca un tânăr îndrăgostit, ca părinte sau cu înțelepciunea vârstei, acest amestec de mister și spectacol captivant este mereu o experiență fascinantă. Producția lui Miklós Szinetár este impregnată de bogata lume simbolică a operei, în care soarele răsare întotdeauna la final.

Restricție de vârstă: Spectacolul nu este recomandat copiilor sub 10 ani.

Acțiunea

Actul I

Prințul Tamino își pierde cunoștinta. Cele trei doamne îl salvează, dar la trezirea sa, păsărarul Papageno se laudă că el a făcut-o. Doamnele reapar, nu numai pentru a-l pedepsi pe păsărar pentru minciună, dar și pentru a încredința lui Tamino portretul fiicei Reginei Nopții, pe care acesta va trebui să o salveze de temutul Sarastro. Însăși Regina vine să întărească această rugăminte. Tamino primește ca armă un flaut fermecat, iar Papageno un joc de clopoței. În tărâmul lui Sarastro, Pamina suferă din cauza paznicului Monostatos, care o dorește. Papageno apare și îi spune că Tamino o va salva. De la un preot, Tamino află că Sarastro nu este un tiran, ci un mare învățat. Cei doi tineri se vor întâlni, dar gărzile îl conduc pe Tamino la Sarastro. Acesta îi explică lui Tamino că Pamina este protejată de el împotriva influenței nefaste a Reginei. Cei doi nu se vor putea uni decât după ce vor trece prin Templul Încercărilor.

Actul II

În fața preoților, Sarastro arată că Tamino și Pamina sunt sortiți unul altuia. Prima încercare este tăcerea, pe care Tamino o învinge, nu însă și Papageno (Papagheno). Regina Nopții vrea s-o convingă pe Pamina să-l ucidă cu un pumnal pe Sarastro, dar ea refuză. Între timp, lui Papageno, o bătrână oribilă îi oferă să bea apă, spunând că-i este iubită. La sunetul flautului, Pamina se apropie și, neînțelegând tăcerea lui Tamino, se crede părăsită. Preoții anunță o a doua încercare, sfătuindu-i pe cei doi tineri să-și ia rămas bun. Pentru că Papageno a greșit, are de ales între bătrânică sau pedeapsă. Resemnat, acceptă căsătoria și are surpriza să vadă, alături de el, o încântătoare Papagena. Paminei, care vrea să se sinucidă, trei mesageri îi spun că Tamino o iubește, oprind-o de la gestul fatal. Probele care urmează vor fi trecute de amândoi - Apa și Focul. În sunetul flautului, ei le înfruntă victorioși, în aclamațiile triumfătoare ale întregii asistențe. Papageno, rămas singur, vrea să se spânzure, dar cei trei mesageri îl sfătuiesc să cânte din clopoței. Deîndată Papagena reapare spre fericirea lui. Degeaba mai încearcă Regina Nopții să se răzbune. Întreaga ei suită va fi înghițită de întunericul etern. Într-o strălucitoare lumină, Tamino și Pamina sunt primiți de Sarastro, care îi unește în sunetele vocilor celeste.

Program si distributie

Dirijor: Péter Halász
Sarastro: István Kovács, András Palerdi, Péter Fried
Tamino: István Horváth, Gergely Ujvári
Regina Nopții: Judit Lőrincz, Regina Koncz
Pamina: Polina Pasztircsák, Zita Szemere
Prima doamnă: Natália Tuznik
A doua doamnă: Zsófia Kálnay
A treia doamnă: Anna Csenge Fürjes
Preot bătrân: István Kovács, András Palerdi
Preot tânăr: Tibor Szappanos
Papageno: Csaba Sándor
Papagena: Eszter Zemlényi, Anija Lombard (studioul de operă)
Monostatos: Attila Erdős
Primul om în armură: Tibor Szappanos
Al doilea om în armură: András Palerdi, István Kovács
Primul copil: N. N.
Al doilea copil: N. N.
Al treilea copil: N. N.

Cu Orchestra și Corul Operei de Stat Maghiare

Textul în limba maghiară a fost compilat de Miklós Szinetár, pe baza traducerii realizate de Zsolt Harsányi
Regia: Miklós Szinetár
Decoruri: Péter Horgas
Costume: Rita Velich
Coregrafie: András Nádasdy
Traducere în limba engleză de Arthur Roger Crane
Coordonator al corului de copii: Nikolett Hajzer
Director de cor: Gábor Csiki